Blog și Noutăți

Ordonanță-președințială
Ordonanță președințială. Ștergerea unui articol de presă on-line cu conținut defăimător. Invocarea faptului că articolul reprezintă un pamflet

Invocarea libertății presei și a faptului că articolul cu caracter denigrator reprezintă, în fapt, un pamflet.  Poate exista răspundere civilă delictuală pentru publicarea unui pamflet? „Publicarea unui articol defăimător sub forma unui pamflet, chiar în lipsa indicării numelor reale ale persoanelor vizate, poate justifica restrângerea libertății presei, cât timp conținutul acestuia permite identificarea persoanei după alte elemente.” (Tribunalul Iași, decizia nr. 2719 din 21 dec 2020) Continuarea articolului este disponibilă pe juridice.ro, la adresa de aici  Articolul a fost publicat de  avocat Paula-Alina Lupu, din Baroul Iași, pe Juridice.ro la data de 17 mai 2022. Se interzice preluarea, distribuirea integrală  sau

Citește mai departe »
ordin de protectie
Putem obține un ordin de protecție față de agresor în situația în care nu există violență fizică (ci doar psihologică)?

Ce facem în situația în care există acte de violență asupra bunurilor, acte de intimidare și amenințare,  dar lipsesc actele de agresiune fizică? De asemenea, se ia în calcul situația în care victimei îi este restrânsă libertatea de mișcare, i se interzice să meargă la muncă sau să păstreze legătura cu familie? Discuția este relevantă întrucât, așa cum știm, pentru admiterea unei astfel de cereri, avem nevoie de probe, probe care, este evident că se pot obține mai greu în cazul în care victima nu poartă urmele violenței pe corpul său (nu are echimoze, vânătăi și nu poate obține un

Citește mai departe »
incalcarea ordinului de protectie
Care sunt consecințele de natură penală ale încălcării ordinului de protecție? Ce se întâmplă în situația în care agresorul nu respectă obligațiile impuse?

Ordinul de protecție este reglementat de legislația națională prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Potrivit dispozițiilor legii anterior menționate, victima violenței domestice poate obține atât un ordin de protecție, cât și un ordin de protecție provizoriu împotriva agresorului. a) În ceea ce privește ordinul de protecție provizoriu, acesta este emis de către organele de poliție, sesizate printr-un apel la numărul unic de urgență 112, de regulă în urma unei constatări la fața locului.  Prin ordinul de protecție provizoriu se pot dispune una sau mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat,

Citește mai departe »
imobil pe terenul socrilor
Am construit un imobil pe terenul socrilor și acum nu vor să ne facă acte. Ce soluții avem?

În primul rând, sunt oare obligații socrii să ne „facă acte” pe casă?     Răspunsul este: Nu! Discuția despre drepturile și soluțiile noastre într-un astfel de caz suportă multe variabile, dar cu siguranță nu există obligația pentru aceștia de a ne transmite dreptul de proprietate.   Are importanță dacă construcția s-a realizat fără autorizație?     Răspuns: bineînțeles! Neexistând autorizație, înseamnă că nici acestora nu le este recunoscut dreptul de proprietate, pentru a-l putea transmite mai departe altor persoane.     De cele mai multe ori, lucrările se încep fără autorizație, ori, în contextul în care socrii (proprietarii terenului) nu au autorizație

Citește mai departe »
Vreau să deschid un proces, dar nu-mi permit costurile unui litigiu. Soluții? Ajutorul public judiciar

Acte normative aplicabile: – O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; – O.U.G. 51/2008 privind ajutorul public judiciar; În cazul în care un conflict, de orice natură ar fi acesta, nu poate fi soluționat pe cale amiabilă, singura variantă rămâne calea instanței de judecată. Deși situația   devine uneori de nesuportat, părțile evită să deschidă un litigiu, cauzele fiind, de multe ori, de ordin financiar. În acest articol, mi-am propus să analizăm soluțiile pe care  justițiabilii le au la dispoziție atunci când nu dispun de resursele financiare necesare unui proces. Î. Ce costuri presupune un litigiu de natură civilă? R: Ca

Citește mai departe »
Revocarea donației. Motive medicale care conduc la imposibilitatea executării sarcinii

„În cazul donației cu sarcina întreținerii, starea de nevoie a donatoarei trebuie apreciată în concret, în raport de vârsta înaintată și starea sănătății, care necesită prezența permanentă a unei persoane. Nu poate fi neglijat faptul că, pentru îngrijire și întreținere, reclamanta a apelat la o persoană de vârstă la fel de înaintată, iar în aprecierea comportamentului pârâtei sub aspectul îndeplinirii sau la neîndeplinirii sarcinii contractului de donație, trebuie avute în vedere toate aceste elemente. Faptul că, în prezent, starea de sănătate a pârâtei o împiedică să presteze întreținere reclamantei (fiind cea care, în fapt, are nevoie de îngrijire) nu poate

Citește mai departe »
Rudele prin alianță (afinii) sau concubinul au drept la moștenire?

Într-un ARTICOL ANTERIOR, am vorbit despre persoanele care au drept la moștenire (vocație succesorală). Pe scurt, nora, ginerele, cumnatul, etc. (care au calitate de afini, respectiv rude prin alianță) și nici concubinul nu au drept la moștenire! Prealabil, se impune să arătăm că ne referim la moștenirea legală (cea care devine incidentă dacă defunctul nu a dispus de bunurile sale prin testament). Potrivit legii române, au drept la moștenire soțul supraviețuitor și rudele defunctului într-o anumită ordine. Astfel, legea cheamă la moștenire doar rudele de sânge și pe soț, nu și afinii. Astfel, nora sau ginerele nu au drept la

Citește mai departe »
Testament
Cine are drept la moștenirea unei persoane?

Potrivit art. 963 alin. (1) C. civ.: „moștenirea se cuvine, în ordinea și după regule stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descedenților, ascedenților și colateralilor acestuia, după caz.”. În concret, moștenirea se împarte după următoarele reguli: Regula priorității clasei de moștenitori Regula proximității gradului de rudenie Regula împărțirii, în mod egal, a moștenirii între rudele din aceeași clasă și de același grad Clasele de moștenitori sunt următoarele: a) Clasa întâi – descedenții (include copiii defunctului, nepoții de fii, strănepoții de fii, etc, fără limită de grad. b) Clasa a doua – ascedenții privilegiați (părinții defunctului,

Citește mai departe »