Blog și Noutăți
Ordinul de protecție este reglementat de legislația națională prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Potrivit dispozițiilor legii anterior menționate, victima violenței domestice poate obține atât un ordin de protecție, cât și un ordin de protecție provizoriu împotriva agresorului. a) În ceea ce privește ordinul de protecție provizoriu, acesta este emis de către organele de poliție, sesizate printr-un apel la numărul unic de urgență 112, de regulă în urma unei constatări la fața locului. Prin ordinul de protecție provizoriu se pot dispune una sau mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat,
În primul rând, sunt oare obligații socrii să ne „facă acte” pe casă? Răspunsul este: Nu! Discuția despre drepturile și soluțiile noastre într-un astfel de caz suportă multe variabile, dar cu siguranță nu există obligația pentru aceștia de a ne transmite dreptul de proprietate. Are importanță dacă construcția s-a realizat fără autorizație? Răspuns: bineînțeles! Neexistând autorizație, înseamnă că nici acestora nu le este recunoscut dreptul de proprietate, pentru a-l putea transmite mai departe altor persoane. De cele mai multe ori, lucrările se încep fără autorizație, ori, în contextul în care socrii (proprietarii terenului) nu au autorizație
Acte normative aplicabile: – O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; – O.U.G. 51/2008 privind ajutorul public judiciar; În cazul în care un conflict, de orice natură ar fi acesta, nu poate fi soluționat pe cale amiabilă, singura variantă rămâne calea instanței de judecată. Deși situația devine uneori de nesuportat, părțile evită să deschidă un litigiu, cauzele fiind, de multe ori, de ordin financiar. În acest articol, mi-am propus să analizăm soluțiile pe care justițiabilii le au la dispoziție atunci când nu dispun de resursele financiare necesare unui proces. Î. Ce costuri presupune un litigiu de natură civilă? R: Ca
„În cazul donației cu sarcina întreținerii, starea de nevoie a donatoarei trebuie apreciată în concret, în raport de vârsta înaintată și starea sănătății, care necesită prezența permanentă a unei persoane. Nu poate fi neglijat faptul că, pentru îngrijire și întreținere, reclamanta a apelat la o persoană de vârstă la fel de înaintată, iar în aprecierea comportamentului pârâtei sub aspectul îndeplinirii sau la neîndeplinirii sarcinii contractului de donație, trebuie avute în vedere toate aceste elemente. Faptul că, în prezent, starea de sănătate a pârâtei o împiedică să presteze întreținere reclamantei (fiind cea care, în fapt, are nevoie de îngrijire) nu poate
Într-un ARTICOL ANTERIOR, am vorbit despre persoanele care au drept la moștenire (vocație succesorală). Pe scurt, nora, ginerele, cumnatul, etc. (care au calitate de afini, respectiv rude prin alianță) și nici concubinul nu au drept la moștenire! Prealabil, se impune să arătăm că ne referim la moștenirea legală (cea care devine incidentă dacă defunctul nu a dispus de bunurile sale prin testament). Potrivit legii române, au drept la moștenire soțul supraviețuitor și rudele defunctului într-o anumită ordine. Astfel, legea cheamă la moștenire doar rudele de sânge și pe soț, nu și afinii. Astfel, nora sau ginerele nu au drept la
Potrivit art. 963 alin. (1) C. civ.: „moștenirea se cuvine, în ordinea și după regule stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descedenților, ascedenților și colateralilor acestuia, după caz.”. În concret, moștenirea se împarte după următoarele reguli: Regula priorității clasei de moștenitori Regula proximității gradului de rudenie Regula împărțirii, în mod egal, a moștenirii între rudele din aceeași clasă și de același grad Clasele de moștenitori sunt următoarele: a) Clasa întâi – descedenții (include copiii defunctului, nepoții de fii, strănepoții de fii, etc, fără limită de grad. b) Clasa a doua – ascedenții privilegiați (părinții defunctului,
Prezența fiicei pârâtei la termenul de judecată nu acoperă lipsa de procedură. Ordonanță președințială. Art. 503 alin. (1) C. pr. civ. Articolul a fost publicat la data de 23.12.2021 pe pe Juridice.ro și este disponibil la adresa https://www.juridice.ro/763681/contestatie-in-anulare-nelegala-citare-prezenta-fiicei-paratei-la-termenul-de-judecata-nu-acopera-lipsa-de-procedura-ordonanta-presedintiala-art-503-alin-1-c-pr-civ.html
Copilul minor poate calatori in străinătate numai însoțit, cu acordul părinților sau al reprezentantului legal. Organele politiei de frontiera permit ieșirea din Romania a unui cetățean roman minor in următoarele cazuri: minorul este titularul unui document individual de călătorie (pașaport/carte de identitate) si călătorește împreună cu ambii părinți; minorul este titularul unui document individual de călătorie si călătorește împreună cu unul dintre părinți, iar părintele însoțitor prezinta o declarație a celuilalt părinte din care sa rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei si durata acesteia sau, după caz, daca se face dovada decesului celuilalt părinte; minorul este titularul unui