Ce facem în situația în care există acte de violență asupra bunurilor, acte de intimidare și amenințare, dar lipsesc actele de agresiune fizică? De asemenea, se ia în calcul situația în care victimei îi este restrânsă libertatea de mișcare, i se interzice să meargă la muncă sau să păstreze legătura cu familie?
Discuția este relevantă întrucât, așa cum știm, pentru admiterea unei astfel de cereri, avem nevoie de probe, probe care, este evident că se pot obține mai greu în cazul în care victima nu poartă urmele violenței pe corpul său (nu are echimoze, vânătăi și nu poate obține un certificat medico-legal sau nu are planșe foto –fotografii cu acestea)
Potrivit art. 2 din Legea nr. 217/2003 „violenţă în familie” este „orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru al familiei împotriva unui alt membru al aceleiaşi familii, care provoacă sau poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu aceste acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”.
Violenţa în familie se poate manifesta sub mai multe forme, respectiv violenţa verbală, violenţa psihologică, violenţa fizică, violenţa sexuală, violenţa economică, violenţa socială sau violenţa spirituală, pentru emiterea unui ordin de protecție fiind suficient să existe numai una dintre acestea.
De asemenea, potrivit acelorași dispoziții, „persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri – obligaţii sau interdicţii.”
Cu alte cuvinte, violența în familie poate fi manifestată atât fizic, cât și verbal, important fiind ca prin aceste violențe să se fi provocat victimei suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, pentru emiterea unui ordin de protecție, nefiind absolut necesar ca violența psihologică să fie însoțită și de violență fizică.
Spre exemplu, în practica judiciară s-a considerat că schimbarea încuietorii și interzicerea accesului în casă a victimei pentru a-și lua strictul necesar (haine) se încadrează în noțiunea de „violență psihologică”.
Totodată, alte instanțe au considerat că tăierea cauciucurilor de la mașina victimei, spargerea unui geam sau distrugerea altor obiecte personale reprezintă o formă de violență, îndreptată împotriva bunurilor persoanei, fiind aptă să îi producă victimei o stare de tensiune, suferință și teamă din partea agresorului.
În ceea ce privește violența psihologică exercitată de părinți față de minori, se consideră că manifestarea în prezența copiilor a unui comportament verbal violent, chiar și fără a fi însoțit de violență fizică, reprezintă o încălcare a obligațiilor părintești, prin această atitudine fiind grav afectate sentimentele de siguranță și stabilitate ale copilului.
De asemenea, amenințarea cu sinuciderea de față cu minorul, dependența de alcool, de substanțe psihoactive sau de jocuri de noroc reprezintă alte forme de violență psihologică, întrucât sunt de natură să producă o stare de temere și chiar traume, mai ales copiilor.
Este important de reținut că pentru reținerea acestui tip de violență nu este necesară o anumită intensitate sau formă și nici exercitarea repetată a actelor de violență. Un singur act de violență reprezintă condiția necesară și suficientă pentru acordarea ordinului de protecție, atât timp cât este făcută dovada existenței violenței.
Reamintim că, în situația în care sunteți victima violenței în familie, aveți posibilitatea să vă adresați instanței pentru emiterea unui ordin de protecție și să solicitați obligarea agresorului să urmeze un program de consiliere psihologică și chiar să suporte chiria locuinței în care v-ați mutat temporar.
Articolul a fost scris de avocat Andrei Lăscărache-Țifrea și avocat Paula-Alina Lupu, din Baroul Iași.
Se interzice preluarea, distribuirea integrală sau parțială a conținutului acestui site fără indicarea autorului și a sursei, cu link activ, sub sancțiunile prevăzute de Legea 8/1996 privind drepturile de autor.
