Ordinul de protecție este reglementat de legislația națională prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
Potrivit dispozițiilor legii anterior menționate, victima violenței domestice poate obține atât un ordin de protecție, cât și un ordin de protecție provizoriu împotriva agresorului.
a) În ceea ce privește ordinul de protecție provizoriu, acesta este emis de către organele de poliție, sesizate printr-un apel la numărul unic de urgență 112, de regulă în urma unei constatări la fața locului.
Prin ordinul de protecție provizoriu se pot dispune una sau mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, pentru o perioadă de maximum 5 zile. Astfel de măsuri pot consta, spre exemplu, în:
– evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate ;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate.
b) Pe de altă parte, ordinul de protecție se emite în cazul în care viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei. Astfel, victima violenței poate solicita instanței de judecată, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri – obligații sau interdicții.
Spre deosebire de ordinul de protecție provizoriu, prin ordinul de protecție se pot lua măsuri suplimentare față de agresor, inclusiv obligarea acestuia să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie.
De asemenea, durata pentru care pot fi luate măsurile poate fi de până la 6 luni, la expirarea acestei durate victima având posibilitatea să solicite instanței emiterea unui nou ordin de protecție.
Indiferent de ordinul de protecție obținut, este comun celor două proceduri, faptul că încălcarea măsurilor dispuse prin intermediul ordinului de protecție constituie infracțiune potrivit art. 47 din Legea nr. 217/2003 și se pedepsește numai cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, fără a exista alternativa pedepsei cu amenda și fără posibilitatea de împăcare a părților.
- Prin urmare, dacă organele de poliție au emis un ordin de protecție provizoriu pentru o perioadă de 5 zile și l-au evacuat din locuința comună pe agresor, obligându-l, totodată, la păstrarea unei distanțe minime față de victimă, în situația în care acesta nu respectă măsurile dispuse pentru o durată de 5 zile, se află în ipoteza încălcării ordinului de protecție, săvârșind o infracțiune.
- Similar, dacă suntem în ipoteza unui ordin de protecție emis pentru o perioadă de 6 luni, încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse anterior expirării termenului, angajează răspunderea penală a agresorului.
- La aceasta se poate adăuga, eventual, posibilitatea victimei de a formula o plângere penală împotriva agresorului pentru infracțiunile de violență în familie, amenințare sau chiar distrugere.
Reamintim că cererea pentru emiterea unui ordin de protecție este scutită de taxa judiciară de timbru potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 217/2003.
Articolul a fost scris de avocat Andrei Lăscărache-Țifrea, din Baroul Iași, colaborator al Cabinetului de avocat „Paula-Alina Lupu”
Se interzice preluarea, distribuirea integrală sau parțială a conținutului acestui site fără indicarea autorului și a sursei, cu link activ, sub sancțiunile prevăzute de Legea 8/1996 privind drepturile de autor.
