Potrivit art. 963 alin. (1) C. civ.: „moștenirea se cuvine, în ordinea și după regule stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descedenților, ascedenților și colateralilor acestuia, după caz.”.
În concret, moștenirea se împarte după următoarele reguli:
- Regula priorității clasei de moștenitori
- Regula proximității gradului de rudenie
- Regula împărțirii, în mod egal, a moștenirii între rudele din aceeași clasă și de același grad
Clasele de moștenitori sunt următoarele:
a) Clasa întâi – descedenții (include copiii defunctului, nepoții de fii, strănepoții de fii, etc, fără limită de grad.
b) Clasa a doua – ascedenții privilegiați (părinții defunctului, tatăl și mama) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului și descedenții acestora, până la gradul IV inclusiv, respectiv până la strănepoți de frate/soră);
c) Clasa a treia – ascendenți ordinari (bunici, străbunici, stră-străbunici, fără limită de grad);
d) Clasa a patra – colaterali ordinari (rudele în linie colaterală altele decât colateralii privilegiați până la gradul IV inclusiv, respectiv unchi și mătuși, verii primari (copiii unchilor și mătușilor), frații și surorile bunicului.
! Important
Soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu oricare clasă de moștenitori, acesta nu înlătură nici o altă rudă de la moștenire și nici nu este înlăturat.
Dacă, la decesul unei persoane, aceasta a lăsat moștenitori din mai multe clase, se va aplica principiul priorității clasei de moștenitori. În concret, moștenitorii din clasa mai apropiată, îi înlătură de la moștenire pe cei din clasa mai îndepărtată, prioritară fiind clasa de moștenire și nu gradul de rudenie cu defunctul.
Practic, în situația în care la decesul unei persoane, acesta a lăsat atât nepoți de fii (descedenți), cât și pe părinții acestuia, atunci nepoții îi vor înlătura de la moștenire pe părinții defunctului, deși sunt rude de gradul II, spre deosebire de părinți care sunt rude de gradul I cu defunctul.
Un alt aspect de reținut este reprezentat de faptul că, înăuntrul aceleiași clase de moștenitori, moștenirea se împarte în mod egal (ex: frații sau nepoții împart moștenirea în mod egal).
- Dacă o persoană a decedat fără moștenitori legali sau testamentari (nu are rude în viață și nici nu a lăsat bunurile sale unei persoane prin testament), moștenirea va fi vacantă, iar în acest caz sa va transmite comunei, orașului sau minicipiului din raza teritorială unde se află bunurile la data decesului.
Exemplu: În cazul în care o persoană căsătorită care avea doi copii, dintre care unul a decedat, iar ambii aveau, la rândul lor câte un copil, vor avea drept la moștenire:
- Soția supraviețuitoare – cu o cotă de 1/4;
- Fiul aflat în viață (și care îl înlătură de fiul său, respectiv nepotul defunctului, în virtutea proximității gradului de rudenie, deși sunt din aceeași clasă de moștenitori) – cu o cotă de 3/8;
- nepotul fiului decedat – (care, în temeiul reprezentării succesorale, va primi drepturile ce i s-ar fi cuvenit tatălui său dacă nu ar fi fost decedat) cu cotă de 3/8;
În acest ARTICOL, am vorbit despre situația afinilor (noră, ginere, cumnat) și a concubinilor care nu au drept la moștenire!
Articol scris de Avocat Lupu Paula-Alina, Baroul Iași
tel. 0755795608